Orașul creează haos și dezordine. Multă dezordine. Timpul curge repede și fără oprire. Nu mai este timp fast, nu mai este timp de căință, nu mai este timp deloc. 

  Societatea urlă, societatea crește, se dezvoltă, uitând de sufletul individului.

  Vrei să iei o pauza dar, nu poți. Trebuie doar să evadezi din acest conglomerat ca să simți că ai scăpat de presiunea lui. Îți șoptește tot timpul în ceafă, prin sunetul sirenelor de poliție, prin claxoane, sute de mașini, aparate, că trebuie să ții pasul, să te grăbești, altfel rămâi în urma... dar în urma de la ce??

  Suntem într-o căutare continuă. Căutăm un loc unde să bem o cafea, un magazin cu lucruri mai ieftine, un loc de muncă, o idee, un nou prieten, experiențe noi, mai mereu căutăm. Vrem să ajungem în acel loc în care vom fi fericiți. Vom ajunge oare? Răspunsul este, desigur, nu. Suntem deja în acel loc, doar că trebuie să vedem asta.

  Orașul ne dezbină, ne face superficiali, ne fură inocența și naivitatea. Orașul ne transformă.

Dormitorul este locul unde visele devin realitate. Locul unde călătorim pe tărâmuri necunoscute și fascinante. Locul unde magia se întâmplă.

Sursa foto: www.pinterest.com

Sincer să vă spun mă bucur că se sfârșește anul acesta. A fost unul greu, cu încercări și provocări pe măsură. Cu multe gânduri, idei și sentimente de digerat. Am avut și realizări, am avut și multe momente frumoase, însă spiritul meu negativist le-a cam umbrit. Dar sunt hotărâtă ca în anul ce vine să nu mai dau voie gândurilor negre să învinge. Să îmi continui drumul meu de autocunoaștere cu mai multe zâmbete și mai mult pozitivism. Lucrurile s-au cam schimbat în ultima vreme, iar eu sunt hotărâtă să mai fac și alte schimbări, deși pe unele cu durere în suflet le accept. Închei acest post, puțin lacrimogen și vă doresc cât mai multe vise să vi  se împlinească!

Duminică, 8 decembrie, ora 12:30, în sala Foaier a Muzeului Țăranului Român. După vernisaj, pe esplanada muzeului veți putea urmări un spectacol etnografic dedicat obiceiurilor de iarnă. 

Că tot se apropie sărbătorile!

“Whatever relationships you have attracted in your life at this moment, are precisely the ones you need in your life at this moment. There is a hidden meaning behind all events, and this hidden meaning is serving your own evolution.”

Nu știu cum se face că în ultima vreme am avut ceva interferențe cu lumea copiilor. Mai ieri am ascultat o mamă cum îmi povestea despre fetița ei, fără ca eu să o întreb nimic. Nu era ceva extrem de deosebit, ci doar povești din viața unei tinere familii, cu prima zi de școală, timidități - o rutină simplă, tipică pentru un cuplu de la noi. Ceea ce a fost cu adevărat interesant pentru mine, a fost fericirea și starea de împlinire pe care mi-a transmis-o tânăra mămică. Am regăsit această bucurie atât în vocea cât și în privirea ei.

Astăzi, hoinărind aiurea pe www am ajuns pe câteva bloguri ale unor părinți extrem de mândri de odraslele lor, învârtind discuția în jurul lor, bineînțeles. Poze, peripeții, sfaturi, întâmplări, cert e că mai nou s-a format un trend, ca tu, ca proaspăt părinte, să îți împărtășești experiența și să te lauzi cu minunăția ta, pe blog. Nu critic, nu judec, doar observ. E plăcut să vezi că, totuși, oamenii sunt fericiți și că se poate!

Nu neg că de multe ori mă gândesc oare cum va fi când îl voi avea pe al meu.. Ce sentiment minunat să vezi un suflet făurit de tine!

Pe lângă toate astea, să nu vă plictisesc, recomandarea de ieri, este un cântec.

Probabil pentru că mi s-a făcut dor de copilărie...

De la webcultura

 Lucrurile, gândurile bune atrag după ele sentimente și atitudini frumoase. Împărtășiți bunătate și o să găsiți bunătate! Chiar și acolo unde ați crede că nu se merită, pentru că nu uitați, binele face minuni!

Îmi repet și eu asta cât se poate de des și aș vrea să o aud mai mult din gura celor din jurul meu.

Astăzi am găsit o poezie, pe care v-o recomand. E din zilele noastre și e pentru cei cărora le e dor. Ar fi frumos să facem niște seri de poezie, să citim, să bem ceai sau chiar vin roșu și să simțim, cu toții printre amintiri!

Preluată de pe http://hellopoetry.com

Din site în site am ajuns pe pagina artistului Mark Ryden, un pictor din Los Angeles, California, ale cărui lucrări mi-au captivat total atenţia şi m-au introdus într-o lume suprarealistă, sensibilă şi chiar delicată. Cunoştinţele mele în istoria artei sunt prea puţine ca să mă apuc să vă povestesc despre stilul picturilor, influenţe şi alte interpretări de specialitate. Dar, arta, fiind un domeniu legat mai mult de suflet, vă pot împărtăşi sentimente dezvoltate în plimbarea mea pe site-ul artistului. Atrasă de titlul fiecărei colecţii în parte, un titlu simplu, direct : Spectacolul cărnii, Spectacolul copacului am intrat în viteză pe unul la întâmplare, moment când lucrurile au început să se mişte parcă mai lent. Fascinată de povestea care lua viaţă în căpşorul meu de la imaginea pe care o aveam în faţă, uimită de fineţea şi sensibilitatea personajelor şi nu în cele din urmă amuzată pe alocuri de transformarea realităţii m-am simţit ruşinată că nu ştiu mai multe lucruri despre această frumoasă parte a vieţii culturale, pictura, şi de altfel, am simţit cum uşor, uşor, îngenunchez în faţa talentului lui Mark Ryden. Operele clasice au un farmec special deorece te invită să guşti dintr-o lume pe care nu ai apucat să o cunoşti şi de aceea sunt atât de valoroase, iar cele contemporane te transportă într-un spaţiu fabulos, magic, găsit aici dar şi în viitor. Un joc cu realitatea. Cu siguranţă, pe un perete înalt, alb, din viitoarea mea căsuţă va atârna un tablou semnat Mark Ryden şi sper enorm să ajung la una din expoziţiile sale. Emoţia simţită acum se va dubla sau chiar tripla având în faţă, pipăind un astfel de tablou.

Pentru recomandarea de astăzi nu am decât un filmuleț despre dragoste, despre găsirea și pierderea ei. Sper să vă încântați frumos sufletele!

*
Titlul postului de azi e frumos și mă inspiră.  O să scriu în curând pe acest subiect, din ce am trăit eu până acum. Nu e mult și nici puțin.

Recomandarea mea de astăzi constă în colecția de bijuterii marca WeAreRetro Shop numită MADE WITH LOVE - pentru că sunt realizate cu multă dragoste și dăruire de către mine și sora mea. Tot astăzi a fost și lansarea produselor care se vor a fi colorate, unicate și ciudate. Sper din tot sufletul să vă placă și vouă la fel de mult cum ne plac și nouă.

O săptămână cu dragoste!

 

M-am înscris în competiția SuperBlog 2013. Să vedem ce iese. Sper să nu mă părăsească inspirația și a mea, naivă, creativitate. Haideți și voi!

Eram așa într-o doară și răsfoiam imagini și m-au inspirat să încep o mică chestie artistică, să zicem. Într-un post anterior vă amăgeam cu  niște detalii viitoare. Iacătălea! Îcepând cu 1 septembrie m-am hotărât să pornesc un mic experiment foto cu o mult mai mare valoare personală decât cea pe care ar da-o vreodată lumii întregi. În fiecare zi, timp de trei luni, cât ține draga de ea toamna, voi posta câte o imagine ruptă din lumea mea. Inițial ma gândisem să capturez în fiecare zi câte ceva, însă după trei zile, m-am lenevit. Așa că, voi posta câte o poză făcută de mine, cu nu mai mult de o lună sau două în urmă  și obligatoriu una actuală pe săptămână. Nu am pretenții de fotograf, nici nu am unelte profi așa că să nu aveți așteptări prea mari. Cu doar o mică cameră digitală și ceva basic knowledge în Photoshop, intenționez să creez niște poze (că de fotografii nici nu e vorba, deocamdată!) care să redea imagini ale lumii mele, așa cum o văd și o simt eu. Așa că dacă vrei să mă cunoști nițel (yeah right!) uită-te bine! Toată treaba asta am numit-o 91 ways to see my world și o poți privi aici și aici și în curând și în alte moduri de prezentare. Sunt sigură că îmi vor mai veni multe idei pe parcurs și sper să dezvolt acesst mic proiect al meu în ceva frumos și plăcut și altora.

Poza de astăzi

Titlu: If you hide there no one will find you, and you`ll feel free..

Mi-am găsit de lucru. Pe http://www.photoshoptutorials.ws sunt o groază de tutoriale pe care vreau să le încerc. Nu am parcurs decât două și deja am aflat câteva tipsuri tari pentru a da pozelor mele culoarea dorită. 

Sper să vă fie de folos!

Un început timid dar, promițător. 

Prima zi.

Prima lună.

Prima poză.

Mai multe detalii în curând.

Walkreader

Official post: http://copilita.tumblr.com/image/60005933024

După părerea mea o viață simplă înseamnă și o viață fericită. Natura și oamenii dragi sunt tot ce ai nevoie pentru a reuși. Nu îți trebuie radiații, bani mulți, de multe ori un job stresant și neplăcut, egoismul și răutatea de la oraș și multe altele, știți voi, lucrurile de care fugiți de obicei în weekend sau când mai aveți ocazia.. Să simți că aparții unui loc și unei comunități sunt chestiuni mult mai importante pentru un trai omenesc, decent și fără pretenții. Tot ceea ce se întâmplă în momentul acesta în societate, viteza cu care evoluează întregile structuri nu fac decât să ne complice existența. Acum că dispunem de toate acestea le credem necesare, însă mulți uită că a existat viață și înainte de apariția tuturor gadegeturilor și a telefoanelor mobile.. Nu sunt împotriva tehnologiei și a evoluționismului, în niciun caz. Nu, atât timp cât nu intervine în viața intimă și spirituală a individului. Nu, atât timp cât în gândirea multora banii nu sunt mai presus de iubire. Și dacă îndrăznești să mă contrazici și să-mi zici că e vorba de alegerea personală a fiecăruia îți reamintesc că societatea ne ”educă” astfel. Cu cât ne distanțăm mai mult de rădăcini, de primitivismul vieții noastre, devenim mai reci, mai indiferenți, mai egocentrici. Ne îndepărtăm unul de altul, ne separăm, ne izolăm, când de fapt ar trebui să ne apropiem, să funcționăm ca un întreg - dacă ție îți lipsește ceva eu vin și completez pentru că atunci când mă voi simți rău tu vei veni să mă ajuți. Asta ar trebui să facem noi oamenii, de bună voie și cu mare dragoste. Atunci am fi mai împliniți. Poate nu am zis-o prea poetic, dar dacă te oprești nițel și privești în jur îți vei da seama - cu cât e mai simplu cu atât ești mai fericit. 

*Civilizație = Nivel de dezvoltare la care se găsește viața socială, materială și spirituală a unei formații sociale sau a unui grup social; stare a vieții sociale, economice și culturale a unui popor, a unei epoci etc.

 Sat Nereju, județ Vrancea